|
|
Orasul Targu
Ocna devine Statiune Baneoclimaterica inca din anul 1894.
Dupa 108 ani , prin Hotararea Guvernului nr. 1122/10 octombrie 2002,
Tirgu Ocna este atestata ca statiune turistica de interes national ,
in aceasta zona existand importante resurse turistice naturale , cum
ar fi : apele minerale , salina, conditiile climaterice favorabile,
frumusetea si varietatea peisajului , care impreuna cu patrimoniul
cultural (monumente istorice de cult, monumente de arhitectura,
monumente comemorative) constituie si va constitui si in viitor un
cadru optim pentru dezvoltarea localitatii Tirgu Ocna .
Localitatea Tirgu Ocna apartine generatiei oraselor feudale din Moldova,
din punct de vedere cronologic incadrandu-se in subgeneratia
asezarilor urbane complementare din secolele XVI-XVIII.
In evolutia localitatii se pot distinge trei stadii socio-geografice:
- de sat (1410 – 1709);
- de targ (1709 – 1774);
- de oras (1774 – pana astazi).
Orasul Tirgu Ocna, avand coordonatele geografice de 26037’ longitudine
estica si 460 17’ latitudine nordica , este situat in partea central
vestica a Moldovei , pe cursul mijlociu al raului Trotus la o
altitudine de 263 m.
Tirgu Ocna este adapostit intr-un golf depresionar , o adevarata ,,potcoava
a dealurilor “ , strajuit din trei parti de prelungirile Muntilor
Trotusului (masivul Nemirei in S si SV, Culmea Berzuntului in V) si
dealurile subcarpatice in N (Prislopu, La Fundatura, La Stupina,
Fetele Targului, Butnaru).Se invecineaza cu: orasul Slanic-Moldova (SV)
si comunele Dofteana (V), Barsanesti (N), Tg. Trotus (E), Pargaresti
(S-E) si Oituz (S).
Relieful montan este reprezentat prin munti si maguri, cu altitudini ce
scad de la de la V la E. Altitudinea minima, de 250 m. , se
intalneste in partea de E a orasului, in lunca Trotusului, iar cea
maxima, de 320 m., la poalele Muntelui Magura, catre valea
Slanicului.
Partea de N-E a orasului apartine zonei subcarpatice fiind alcatuita din
formatiuni tinere. Aceasta zona este marcata prin doua elemente
distincte: golful depresionar (culoarul Trotusului) si dealurile
subcarpatice .
Zona cu o structura geologica complexa, se caracterizeaza printr-o
diversitate de resurse ale subsolului: sare gema si saruri de
potasiu, petrol, izvoare minerare, materiale de constructie, etc.
Zacamintele de titei si gaze naturale sunt cantonate in gresia de
Kliwa din zona externa a flisului: Pacuri, Mosoare, Beleleu.
De la V catre E se succed unitatea flisului carpatic si zona neogena
subcarpatica. Flisul carpatic este alcatuit din formatiuni paleogene
dispuse in panze (de Tarcau in SV si de Kliwa in rest). Raul Trotus
a modelat terase in roca pe ambele maluri (sectoarele “Raducanu”, “Spital”,
Terasa “Podei”).
Spre N si E aceasta zona este ocupata de formatiuni neogene
subcarpatice cuprinzand o unitate cutata (miocena) si alta
necutanata (sarmato-pliocena). Sunt depozite de molasa alcatuite din
marno-argile, gresii si conglomerate (pe malul Slanicului), marne cu
intercalatii de gipsuri (in Valcele), argile (pe Podei), pietrisuri
si nisipuri (pe malurile Trotusului).
Zacamintele de sare au fost tectonizate si laminate sub greutatea
panzei de kliwa si se afla sub forma de lentila in depozitele de
gresii si marno-argile (Miocen). Masivului de sare de pe Valcica i
se asociaza si saruri de potasiu in zona Galean. Legate de
formatiunile salinifere sunt si numeroasele izvoare cu ape
mineralizate din Parcul Magura (fost Nastasache) si izvorul sarat
din Galean.
Raul Trotus traverseaza orasul pe o distanta de 7 km. de la V la E.
Dupa iesirea din defileul de la Ciresoaia, unde vale este ingustata
si adanca, Trotusul primeste ca afluenti raul Slanic si paraul
Valcica. Lacurile sunt reduse ca numar si dimensiune: pe Muntele
Magura, la Stupina si Fetele Targului . Mai recent, in 1986, in
marginea de E a parcului Magura, s-a format un lac cunoscut sub
numele de,,Lacul fara fund “ sau ,,Groapa lui Burlacu”.
Pitorescul cadrului natural in care este asezat orasul este
dat de dealurile acoperite cu paduri, vii si livezi, de rauri ce
conflueaza aici, de defileul Trotusului de la Ciresoaia, de
prelungirile muntoase ale Nemirei sau ale Culmii Berzuntului.
Relieful montan este alcatuit din munti scunzi (maguri si muncei)
care nu ating 1.000 m inaltime (Cosna, Ciresoaia, Magura). Bazinele
de la Poieni si Mosoare sunt modelate prin eroziune. Zona cuprinsa
intre Valea Trotusului si Culmea Nemirei este cunoscuta si sub
denumirea de “Plaiurile Slanicului”si este formata din culmi
paralele cu pante accentuate si afectate de alunecari frecvente.
Intre Bogata si Poieni , la intrarea raului Trotus in defileul Ciresoaia,
Culmea Berzuntului se termina intr-un hogback (dealul Dracoaia-669
m), pe care apele raului l-au ocolit. Prin acest defileu se face
legatura cu depresiunea intramontane Darmanesti.
Dealurile subcarpatice din apropierea orasului (Prislopu, La Fundatura,
La Stupina, Fetele Targului, Butnaru), flancheaza culuarul
Trotusului spre N, marcand limita acestuia cu depresiunea
subcarpatica Tazlau.
Orasul Tirgu Ocna are un regim termic moderat, cu ierni mai blande decat
in regiunile din jur (in medie de -1,3 ° C), cuprimaveri timpurii si
veri racoroase datorita brizei muntelui (in medie de 19,7oC) si cu
toamne relativ lungi, calduroase si senine.
Temperatura medie anuala este de 9,3oC, cu variatii intre 8,1oC si
10,1oC.
Statistic, temperaturile medii lunare cresc treptat pana in iulie,
cand s-a inregistrat temperatura maxima absoluta de 40,8oC (5
iulie1916), descrescand in luna ianuarie cand s-a inregistrat o
minima absoluta de -29,6oC (25ian. 1942).
Vegetatia zonei se incadreaza in domeniul forestier. Contactul
dintre sectoarele montan si subcarpatic coincide cu limita dintre
etajul padurilor de foioase care patrunde ca un golf spre oras si
etajul padurilor de molid (in coltul SV). In present zona de padure
ocupa cam o treime din aceasta zona (30,5%).A crescut mai mult
ponderea terenurilor agricole:arabile, pasuni, fanete (57,5 %).
In partile de S si SV ale orasului predomina padurile de fagi,
carpeni, goruni, mesteceni, pini (Vf. Ciresoaia), brazi (Parcul
Magura), salcami (Dealul Muncelu), arini (terasa Podei), precum si
numerosi arbusti: macesul, porumbarul, catina, paducelul, etc.)
In aceasta zona se gasesc si cateva specii rar intalnite in Carpati:
“Rubus purpuratus”(pe Magura), “Saxifraga cymbalaria var.
eucymbalaria” – semnalata inca din 1903, “ Spiraea japonica (in
incinta Bisericii “Precista”).
Dintre animalele salbatice amintim: vulpea, rasul, mistretul,
caprioara, veverita; pasari: vulturul cenusiu, uliul, bufnita,
porumbelul, ciocanitoarea, etc.
In vecinatatea orasului se gasesc cateva rezervatii naturale:
plaiurile si stancariile Nemirei, parcul dendrologic de la Haghiac,
rezervatia de tisa de la Izvorul Alb(Darmanesti), Sanatoriul de la
Salina, dealul Perchiu mun. Onesti).
In ceea ce privesc solurile, predomina cele brune de padure (in
sectoarele montan si subcarpatic), soluri rendzine, gipsice si
marnoase (pe dealurile de NE), soluri aluvionale si lacovisti (lunca
Trotusului si afluentii sai). In bazinele paraielor Valcica si
Galean predomina soluri halomorfe, puternic salinizate.
[ Sursa:
www.tirguocna.ro , site-ul
autoritatilor locale din Targu Ocna ]
Alte detalii, articole si informatii le puteti gasi la urmatoarele link-uri:
-
www.tirguocna.ro
-
Wikipedia
-
Salina Targu Ocna
.: GALERIE FOTO :.
|
|
